Prima pagină > apariţii în presă > Ghenadie Brega: „Presedintele Voronin ne-a lasat fara replica”

Ghenadie Brega: „Presedintele Voronin ne-a lasat fara replica”


Carte de vizita Ghenadie Brega s-a nascut la 4 aprilie 1975 in comuna Pepeni, jud. Balti, Republica Moldova. In 2001 a absolvit studiile universitare la Universitatea de Film din Bucuresti. Apoi a facut un masterat in Comunicare si Relatii Publice la Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative. Din 2004 urmeza cursurile postuniversitare de doctorat la Facultatea de Cinematografie si Media din cadrul UNATC, Bucuresti. De aproape un an este presedintele Asociatiei Internationale Hyde Park, organizatie in care activeza de mai multi ani in calitate de coordonator de proiecte si Relatii Publice. Este basarabean, dar se simte ca acasa in Romania. Asta, desi se plange ca autoritatile romane creeaza obstacole cetatenilor moldoveni. Ghenadie Brega, presedintele Asociatiei Hyde Park, vorbeste cu sinceritate despre sistemul de acordare a cetateniei romane, relatiile romano-moldovene, recentele declaratii ale presedintelui Voronin si despre abuzurile fortelor de ordine din Chisinau.

Rep.: Cum se simte un basarabean in Romania?

G.B.: Ma simt ca acasa, desi autoritatile ne-au creat destule obstacole prin marginalizarea si chiar excluderea basarabenilor din viata sociala, politica, economica, culturala si mediatica. Multi studenti si absolventi de studii liceale si universitare nu-si gasesc un rost nici in Romania, stat cu pretentii europene, care are o serie de legi discriminatorii fata de acesti romani nerecunoscuti, nici in Rep. Moldova, unde, cu siguranta, tanara generatie este privita cu suspiciune, fiind exclusa de la procesul de luare a deciziilor.

Reporter: Ce inseamna pentru un basarabean dobandirea cetateniei romane?

Ghenadie Brega: In primul rand, recapatarea identitatii romanesti. Recunoasterea basarabenilor ca romani, indiferent daca acestia s-au nascut pe teritoriul actualei Romanii sau in teritoriile din vecinatate. Cu atat mai mult a celor nascuti in teritoriile ocupate de sovietici dupa 1940, cand Hitler si Stalin au impartit zonele de influenta in Europa. In acelasi timp, prin redobandirea cetateniei romane, basarabenii si bucovinenii cer sa le fie recunoscute drepturile cetatenesti, pierdute impotriva vointei acestora.

Rep.: Ati castigat un proces cu Ministerul Justitiei. Se va schimba ceva din moment ce exista un precedent prin care Curtea de Apel obliga la solutionarea unei cereri de dobandire a cetateniei romane?

G.B.: Pana la aceasta data, autoritatile responsabile nu au gasit o solutie pentru deblocarea procesului de acordare a cetateniei romane basarabenilor si bucovinenilor, deci este putin probabil sa se schimbe ceva fara sa existe o decizie la cel mai inalt nivel… Chiar in Consiliul U.E. s-a decis, recent, analizarea problemei acordarii cetateniei romane locuitorilor Republicii Moldova, iar raportul expertilor europeni va fi prezentat la Bruxelles in urmatoarele luni. Decizia de deblocare a procesului, probabil, se va lua in alta capitala europeana. De autoritatile de la Bucuresti va depinde in special argumentarea cu care va veni (sau probabil a venit deja) partea romana.

Rep.: Care sunt concluziile analizei legate de situatia cetatenilor Republicii Moldova in raporturile cu Statul Roman, in contextul introducerii regimului de vize de la 1 ianuarie 2007?

G.B.: Dupa introducerea regimului de vize, romanii de dincolo de Prut sunt izolati de Romania, dar si de alte tari din spatiul U.E. Acest lucru s-a intamplat cu complicitatea partii romane (dupa vizita intreprinsa la Chisinau a Presedintelui Basescu, din luna ianuarie 2007, acesta a recunoscut ca vinovate de cozile de la Consulat sunt autoritatile bucurestene, care nu au fost pregatite si nu au reactionat responsabil). Situatia a ramas neschimbata si dupa aceasta vizita. Ba mai mult, autoritatile de la Chisinau profita de orice ocazie pentru a determina diminuarea pozitiilor Statului Roman in acest teritoriu, inclusiv prin solicitarile adresate Ungariei de a deschide un punct de eliberare a vizelor in Moldova si prin solicitarile de sprijin din partea Portugaliei si Bulgariei in vederea aderarii Rep. Moldova la U.E.

Rep.: Care sunt principalele tinte ale Asociatiei Hyde Park?

G.B.: Aparam libertatea de exprimare – un drept politic interzis in Basarabia in ultimii 67 de ani de comunism – si promovam valorile democratice, europene si romanesti dincolo de Prut, asigurand un mediu potrivit pentru comunicare intre cetateni, mass-media si institutiile statului. Dreptatea …la CEDO

Rep.: Cazul celor 9 tineri arestati in timp ce protestau pentru montarea statuii lui Liviu Rebreanu este unul izolat?

Rep.: Cu siguranta, NU. Mai multi cetateni, asociatii si partide de opozitie semnaleaza aplicarea unui tratament discriminatoriu prin refuzul in mod repetat de autorizare a intrunirilor publice si a mitingurilor de protest. Sunt semnalate situatii de abuz din partea fortelor de ordine, hartuirea sau chiar sechestrarea persoanelor implicate activ in actiuni care deranjeaza autoritatile certate cu legea, sunt la ordinea zilei. Amintim cazul liceenilor persecutati pentru ca au schimbat de pe frontispiciul liceului in care invatau titulatura de „moldo-francez” – un fals impus de autoritatile comuniste in toate liceele din Moldova; intimidarea, sechestrarea si judecarea a trei persoane, participanti la intalnirea cu Presedintele Basescu de la Consulatului Romaniei la Chisinau sunt doar cateva exemple. Asociatia Hyde Park a tras mai multe semnale de alarma, chemand in instanta institutiile care au comis astfel de abuzuri, inclusiv pe cele care au incercat sa ne ingradeasca dreptul la intrunire si exprimare. Din pacate, nici justitia in Moldova nu este independenta, deci va trebui sa cautam dreptate la CEDO – deja cinci dosare au si fost expediate, altele fiind pe rol in instante nationale. „Reabilitarea comunismului si a tezelor staliniste”

Rep.: S-a schimbat ceva in relatiile romano-moldovene dupa aderarea Romanei la UE?

G.B.: Nu foarte mult. Totusi, frontiera devine din ce in ce mai greu de trecut. Zilnic se fac cozi pentru vize, iar stoparea procedurilor de primire a actelor si blocarea procesului de acordare a cetateniei romane pentru mostenitorii de drepturi din Basarabia creeaza nervozitate dincolo de Prut si acest lucru este indreptatit. Partea romana ar trebui sa fie mai hotarata, sa ia decizii indraznete si sa treaca la fapte. Cele trei centre de eliberare a vizelor ar trebui sa devina cat mai curand centre de eliberare a cetateniei si a actelor de identitate romanesti. De aceasta data, reunificarea poate fi facuta prin cetateni.

Rep.: Cum comentati recenta solicitare a lui Voronin, prin care cere drepturi pentru „minoritatea moldoveana” din Romania?

G.B.: Presedintele Voronin ne-a lasat fara replica. Este deplasat sa spui ca acesti cetateni sunt o minoritate, cu atat mai mult ca ei se considera romani si nu altfel. Este o falsa problema, creata cu miza de a abate atentia cetatenilor de la bilantul negativ al guvernarii comuniste din ultimii sase ani si pentru a ascunde valul de solicitari de cetatenie romana de catre basarabeni – un sondaj recent arata ca peste jumatate din populatia Rep. Moldova doreste sa obtina cetatenia romana.

Rep.: Cum comentati, in general, atitudinea si activitatea presedintelui Vladimir Voronin?

G.B.: Voronin este singurul presedinte care n-a fost ales de catre cetateni prin vot direct, acesta fiind ales cu votul majoritatii comuniste din Parlament. Inainte de declararea independentei Rep. Moldova, Voronin era Ministru de Interne. Ulterior, acesta a devenit general in armata rusa, iar peste cativa ani presedintele Moldovei. In actiunile si declaratiile acestuia se simte amprenta scolii sovietice militare, iar starea de spirit in tara este una tensionata si confuza. Cei care au mai ramas in Moldova au parte de acest experiment nociv – reabilitarea comunismului si a tezelor staliniste – iar acest lucru genereaza neincredere, pasivitate si nepasare. De-aici si dificultatea de a mai organiza scrutine electorale cu oameni care nu se implica in luarea deciziilor si care nu stiu ce este mai bine pentru ei.

Optiuni si argumente romani sau moldoveni?

Bunicii nostri nu s-au temut sa-si declare identitatea romaneasca atunci cand acest lucru era interzis; parintii si-au adus si ei contributia prin perpetuarea valorilor romanesti, deci copiii si nepotii nu pot fi altceva decat romani.

Bucuresti sau Chisinau?

Ma simt in largul meu atat in Bucuresti, unde am activat in ultimii zece ani, cat si in Chisinau, oras in care am desfasurat mai multe proiecte, actiuni publice, dezbateri si seminare.

UE sau Rusia?

Prefer ca Rep. Moldova sa se orienteze, macar in cel de-al 12-lea ceas, spre UE. Cat nu e prea tarziu.

Unire sau cooperare?

Oportunitatea reunificarii celor doua state romanesti trebuie valorificata cat mai curand, astfel incat prin strategii, proiecte si programe regionale sa fie posibila refacerea unui stat romanesc puternic, influent si respectat in Sud-Estul Europei.

Ioana LUCACEL, Gazeta de Maramureş [textul original]

ioana@gazetademaramures.ro

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: