Prima pagină > istorie românească, Video > Despre adevăratul Eminescu

Despre adevăratul Eminescu


Mihai Eminescu – Basarabia 1


Anunțuri
  1. scrisoare
    08/01/2010 la 12:30 am

    Scrisoare din Basarabia de Grigore Vieru

    Cu vorba-mi strâmbă şi pripită
    Eu ştiu că te-am rănit spunând
    Că mi-ai luat şi grai şi pită
    Şi-ai năvălit pe-al meu pamânt.
    În vremea putredă şi goală
    Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
    Pe mine m-au minţit la şcoală
    Că-mi eşti duşman, nu frate bun.
    Din Basarabia vă scriu, Dulci fraţi de dincolo de Prut.
    Vă scriu cum pot şi prea târziu,
    Mi-e dor de voi si vă sărut.
    Credeam ca un noroc e plaga,
    Un bine graiul cel sluţit.
    Citesc azi pe Arghezi, Blaga
    Ce tare, Doamne,-am fost minţit!
    Cu pocăinţă nesfârşită
    Mă rog iubitului Isus Să-mi ierte vorba rătăcită
    Ce despre tine, frate,-am spus.
    Din Basarabia vă scriu,
    Dulci fraţi de dincolo de Prut.
    Vă scriu cum pot şi prea tarziu,
    Mi-e dor de voi şi vă sărut.
    Aflând că frate-mi eşti,
    odată Scăpai o lacrimă-n priviri
    Ce-a fost pe loc şi arestată
    Şi dusă-n ocnă la Sibiri.
    Acolo-n friguroasa zare,
    Din drobul mut al lacrimei Ocnaşii scot şi astăzi sare
    Şi nu mai dau de fundul ei.
    Din Basarabia vă scriu, Dulci fraţi de dincolo de Prut.
    Vă scriu cum pot şi prea târziu,
    Mi-e dor de voi şi vă sărut.

  2. doina
    08/01/2010 la 12:43 am

    Mihai Eminescu – Doina

    Doina

    De la Nistru pân’ la Tissa
    Tot Românul plânsu-mi-s’a,
    Ca nu mai poate strabate
    De-atâta strainatate.
    Din Hotin si pân la Mare
    Vin Muscalii de-a calare,
    De la Mare la Hotin
    Mereu calea ne-o atin;
    Din Boian la Vatra-Dornii
    Au umplut omida cornii,
    Si strainul te tot paste
    De nu te mai poti cunoaste.
    Sus la munte, jos pe vale
    Si-au facut dusmanii cale,
    Din Satmar pân’ în Sacele
    Numai vaduri ca acele.
    Vai de biet Român saracul!
    Îndarat tot da ca racul,
    Nici îi merge, nici se ‘ndeamna,
    Nici îi este toamna, toamna,
    Nici e vara vara lui,
    Si-i strain în tara lui.
    De la Turnu ‘n Dorohoi
    Curg dusmanii în puhoi
    Si s’aseaza pe la noi;
    Toate cântecele pier,
    Sboara paserile toate
    De neagra strainatate;
    Numai umbra spinului
    La usa crestinului.
    Îsi desbraca tara sinul,
    Codrul – frate cu Românul –
    De secure se tot pleaca
    Si isvoarele îi seaca –
    Sarac în tara saraca!

    Cine-au îndragit strainii,
    Mânca-i-ar inima câinii,
    Mânca-i-ar casa pustia,
    Si neamul nemernicia!

    Stefane Maria Ta,
    Tu la Putna nu mai sta,
    Las’ Archimandritului
    Toata grija schitului,
    Lasa grija Sfintilor
    În seama parintilor,
    Clopotele sa le traga
    Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
    Doar s’a ‘ndura Dumnezeu,
    Ca sa ‘ti mântui neamul tau!
    Tu te ‘nalta din mormânt,
    Sa te aud din corn sunând
    Si Moldova adunând.
    De-i suna din corn odata,
    Ai s’aduni Moldova toata,
    De-i suna de doua ori,
    Îti vin codri ‘n ajutor,
    De-i suna a treia oara
    Toti dusmanii or sa piara
    Din hotara în hotara –
    Îndragi-i-ar ciorile
    Si spânzuratorile!

  3. scrieri
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: