Prima pagină > apariţii în presă > Generaţia twitter din Basarabia s-a rupt în două: jumătate s-a rusificat, jumătate a fugit în Vest. Acasă se vinde bine „visul rusesc”

Generaţia twitter din Basarabia s-a rupt în două: jumătate s-a rusificat, jumătate a fugit în Vest. Acasă se vinde bine „visul rusesc”


În urmă cu doi ani, Republica Moldova ieşea din alegerile parlamentare cu Partidul Comunist câştigător

Generaţia twitter din Basarabia s-a rupt în două: jumătate s-a rusificat, jumătate a fugit în Vest. Acasă se vinde bine „visul rusesc”

În urmă cu doi ani, Republica Moldova ieşea din alegerile parlamentare cu Partidul Comunist câştigător. Imediat după alegeri, un grup de 7 tineri anunţau prin intermediul internetului organizarea unui flash-mob, în centrul Chişinăului, ca semn de protest acuzând fraudarea scrutinului. Acţiunea s-a transformat însă într-o revoltă la care au participat peste 20.000 de oameni. După trei zile, erau patru morţi şi sute de răniţi.
În lumea virtuală revolta de la Chişinău a fost denumită „Revoluţia Twitter”. Astfel, imaginea cu pumnul strâns moldovean a ajuns în toate colţurile lumii. În final, alegerile s-au repetat şi la putere au venit pro-europenii. De atunci Moldova e într-o campanie electorală. Deja s-a ajuns la cea de-a doua tură de alegeri anticipate şi sunt şanse mari ca în acest an să mai fie una. În plus urmează şi alegeri locale, programate pentru primăvară. Câţi din cei 20.000 de tineri ieşiţi în piaţă au mai rămas în Moldova nu se ştie. Există un pronostic neoficial. Mai bine de 30% sunt plecaţi din ţară. Şi cea mai mare a rămas doar pentru că sunt încă la şcoală.

„Dreptul de a nu ne mai fi frică”

În Chişinău se vorbeşte rusă. Foarte multă rusă. În supermarketuri cu greu găseşti o vânzătoare cu care să te înţelegi în limba română. Nici măcar la reprezentanţa Moldcell, o companie de telefonie mobilă, nu ai noroc mai mare. Aici doi tineri nu sunt capabili să înţeleagă o întrebare simplă. Pe stradă, reclamele sunt la dublu: jumătate în rusă, jumătate în română. Etichetele la produse din magazine sunt un amestec ciudat cu rezonanţe slavo-latine. În malluri eşti întâmpinat de vânzătoare în limba rusă, la fel ca şi la bănci ori chiar la instituţii publice.
Ghenadie Brega, unul dintre cei 7 tineri care au declanşat „Revoluţia twitter”, refuză să vorbească rusă. O face doar atunci când nu mai are încotro. „Aprilie a fost un moment de cotitură. Aşteptările noastre erau foarte mari. Din păcate ne-am grăbit cu speranţele. Lucrurile se mişcă greu, schimbările sunt abia vizibile. Dar am câştigat dreptul de a nu ne mai fi frică”, a declarat tânărul Brega pentru gândul.
El a ales să rămână în Republica Moldova. E genul de luptător cu spirit de Che Guevara, numai că fără dragoste de comunism. E implicat în organizaţia Hyde Park şi are la activ proteste şi zeci de acţiuni cu caracter social. A înfiinţat şi o televiziune online, curaj.tv, şi speră că va schimba ceva în ţara lui. „Cel mai mare câştig după aprilie 2009 este o trezire a tinerilor. Acum sunt din ce în ce mai mulţi care vor să se implice. Înainte, pentru un protest abia strângeam câteva zeci. Acum am ajuns la câteva sute. În plus, am scăpat de teroarea poliţiştilor. Deşi mai sunt abuzuri, acum simţim că există libertate”, a mărturisit Ghenadie.

Patrioţii şi tinerii care aşteaptă să le „iasă” viza

Mulţi au plecat, însă. Numai în anul 2009, conform statisticilor oficiale, 6.000 de tineri au emigrat din Republica Moldova. În anul care a urmat au fost cel puţin la fel de mulţi. Mai bine de 20% dintre aceştia aveau studii superioare. „E de înţeles. Poate că au sperat şi ei mult de la Alianţa care a venit la Putere. Dar ce să spui, când după doi ani, niciunul din miniştri care au ordonat represiunile din aprilie nu a fost tras la răspundere? Când nu a fost găsit niciun vinovat pentru moartea a patru oameni?”, se întreabă cu amărăciune în glas Ghenadie Brega.
Neoficial, peste un milion de moldoveni sunt plecaţi peste hotare. Jumătate în Vest, jumătate în Rusia. Şi exact aşa arată şi Moldova. „Unii au încercat, dar nu au mai rezistat. Au fugit în căutarea unei vieţi mai bune. Alţii sunt acum legaţi de Moldova cu un fir de aţă. Tinerii sunt disperaţi. Caută un loc de muncă. Îl găsesc cu greu şi, atunci când reuşesc, stau pe un salariu de mizerie şi muncesc câte 10-12 ore pe zi”, a completat Brega. Tânărul susţine că generaţia twitter, cea care a rămas în ţară, se împarte acum în două tabere. Patrioţii, cei care nu pleacă pentru că „nu vor să lase ţara goală”, şi tinerii aflaţi în stand-by care mai stau „până primesc viza”. „Ştiţi care e prima întrebare ce mi se pune când mă întâlnesc cu cei de vârsta mea sau mai tineri. Dacă nu ştiu un loc de muncă”, spune Ghenadie.

Rusificarea e de bună voie

Şi, dacă nu obţii viză de UE, Rusia se deschide larg în faţă. Mulţi tineri merg la muncă la negru. Alexei Beldean a fost în mijlocul evenimentelor din 2009. Abia terminase liceul şi se înscrise la facultate. Nu a avut bani să o urmeze şi a fost nevoit să renunţe. Unicul scop în viaţă din acel moment a fost găsirea unui loc de muncă. Şi cel mai uşor a fost să meargă în Rusia. Munceşte la negru şi de aceea odată la trei luni trebuie să se întoarcă acasă pentru a nu avea probleme. „Câştig nu mai mult de 300 de dolari pe lună. Dar ce să fac? Aici nu aveam nicio şansă”, susţine tânărul. Astfel, limba rusă devine mijloc de supravieţuire. Cultura slavă cu toate obiceiurile şi opţiunile este însuşită benevol de generaţia twitter. „În Moldova, aproape toate afacerile sunt deţinute de ruşi. Companiile de cablu au în pachetele de programe un număr covârşitor de posturi din est. Şi toate reuşesc de minune să vândă un vis rusesc care e înghiţit foarte uşor de o generaţie de tineri care nu are prea mult de ales”, a explicat Ghenadie. Dovadă la impactul rusificării mass-media stă şi un sondaj de opinie făcut în urmă cu un an în Basarabia, când pe primul loc la încredere la politicieni era Vladimir Putin.
„La noi în Moldova, oamenii ştiu atât de bine ce se întâmplă în Kamceatka şi nu au habar de schimbările de la Chişinău sau Bălţi”, a rezumat Ghenadie.

Coordonatele generaţiei twitter

Cele mai căutate facultăţi din Chişinău sunt Dreptul şi cea de Economie şi Administrare a Afacerilor
Salariul maxim la care poate spera un tânăr absolvent este de 200 de dolari
În Republica Moldova sunt peste 7.000 de ONG-uri, mai bine de jumătate având ca obiect de activitate tinerii şi adolescenţii. Doar 5% dintre acestea însă desfăşoară programe
După trei tururi de alegeri în mai puţin de doi ani, Partidul Comunist este cel mai votat, ultima dată înregistrând 40% din totalul voturilor
Într-un sondaj făcut de Institutul de Politici Publice la finalul anului 2009, jumătate din repondenţi susţinea că o duceau mai bine sub fosta URSS. Mai bine de 57% din aceşti repondenţi erau tineri, care nu au prins destrămarea fostei Uniuni Sovietice sau erau prea mici pentru a putea face comparaţie

Basarabia şi internetul

Locul 3 în lume după Coreea de Sud şi Letonia la viteza accesului la internetul
Piaţa serviciilor de internet a crescut în 2010 cu 35 %, valoarea totală fiind estimată la circa 25 de milioane de euro
Conform ultimelor date, 4 din 10 moldoveni au acces la internet. Media UE este de 5
La nivel rural, moldovenii au cel puţin un calculator la trei gospodării conectat la internet. Majoritatea îl folosesc pentru a vorbi cu rudele plecate la muncă în străinătate prin skype sau yahoo messenger

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: