Prima pagină > opinii > Fără casă, dar cu demnitate

Fără casă, dar cu demnitate


casa

Căminul de noapte ”Sfântul Ștefan” din Stăuceni nu se deosebește de casele luxoase din zonă

Legenda spune că atunci când a împlinit 60 de ani, arhiepiscopul Vienei, Cardinalul Christof Schonborn, a solicitat prietenilor săi un dar special – să facă donații pentru ca în Moldova să poată fi deschise două case pentru cei nevoiași. Astfel, la Stăuceni, mun. Chișinău, a fost construit un centru pentru persoane fără domiciliu. Iar în Râbnița, un centru de zi pentru bătrânii singuratici.

Fără adăpost

În prezent, căminul de noapte din Stăuceni, fondat și întreținut de Caritas Moldva, găzduiește 12 persoane. Seară de seară, aceștia revin la centru pentru a beneficia de servicii, dar și pentru a socializa. Majoritatea dintre ei au avut cândva o familie, un loc de muncă și un acoperiș deasupra capului. În timp, lucrurile s-au schimbat, iar vremurile grele i-au făcut să caute ajutor.

Moment solemn la cină. După o scurtă rugăciune, beneficiarii se așează la masă

Nu are bani nici de pâine

Ion, un bărbat înalt și uscațiv (58 de ani), a ajuns primul la centru. Deși este născut într-o localitate din Nordul Moldovei , a lucrat mai mult timp pe teritoriul Federației Ruse. A plecat de nevoie, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, iar după destrămarea URSS a revenit acasă, unde a găsit aceeași sărăcie lucie. Nu avea nici cu ce-și plăti facturile, de asta l-au deconectat de la electricitate și l-au amendat cu 170 de lei. Între timp, amenda a crescut la 3000 lei, iar el nici astăzi nu are bani să o achite.

Ion, 58 ani. Visează să-și facă pașaportul și să meargă la muncă în Europa

Să trăiești fără lumină e un fleac. Eu cu lumânarea mi-am făcut temele pentru acasă de când mă știu, dar fără mâncare e mai greu. Mama de mici ne învăța să mâncăm ce este și să nu știe nimeni. Și uneori mâncam doar ceai cu semințe de floarea soarelui fărămițate. Erau vremuri grele, iar noi eram șase copii”, își amintește acesta.

”Am un vis”

Are doar acte de identitate sovietice. N-a încercat să obțină acte moldovenești pentru că nu avea bani. Spune că ar vrea să-și facă măcar acum pașaportul albastru, să poată merge la muncă în Europa.

Aveam o datorie de 2300 lei la magazinul din sat și am fost nevoit să vând instrumentele de construcție. M-a ajutat și fratele cu niște bani, abia am scăpat de datorie. ..Acum am un vis. Aș vrea să pot aduna o sumă de bani ca să-mi fac dinții. Nu mai vreau să plec ultimul de la masă și să înghit bucățile pe jumătate întregi”, spune cu voce stinsă Ion.

Are viza în Federația Rusă

Solicitată să comenteze spusele lui Ion, Eugenia Ursachi, asistenta socială în cadrul căminului, ne-a comunicat că bărbatul nu are reședința în Republica Moldova.

Dacă se decide să-și facă acte de identitate moldovenești, va trebui să meargă în centrul raional pentru a obține certificatul de naștere. Apoi va putea solicita eliberarea buletinului de identitate și a pașaportului albastru”, a menționat angajata căminului.

În cei șapte ani de la lansare, 15 persoane au beneficiat de asistență pentru perfectarea actelor de identitate.

Boris, 55 ani. În ajunul zilei sale de naștere, este sunat continuu. Ar vrea să cumpere o prăjitură și să o trimită copiilor, da nu are bani

Pentru copii, tot ce-i mai bun

Boris a intrat în cămin în timp ce vorbea la telefonul mobil. S-a salutat cu cei prezenți și a mers să-și recupereze hainele uscate. Spune că e în relații bune cu cei doi copii pe care îi ajută cu ce poate după divorț. Rar găsește oferte de muncă, dar e mulțumit că poate face un ban. În vremea caldă a anului, locuiește acolo unde găsește de lucru.

Am stat și la căminul municipal din strada Haltei. Acolo e cu totul altfel. Oamenii sunt agresivi și mereu se iscă certuri. Aici nu te lasă în centru dacă ești băut. Suntem ca o familie”, ne spune Boris.

Atitudinea umană face minuni

După o viață plină de greutăți, în care au fost desconsiderați de cele mai multe ori, atitudinea umană față de ei poate face minuni.

Le arăți că îi apreciezi, apoi și singuri încep să creadă în ei. E minunat când, după un timp, oamenii se deschid și își descoperă talentele. Cel mai reprezentativ exemplu este pictura de pe peretele din hol. E munca unui fost beneficiar”, povestește părintele Igor.

Așa a văzut un beneficiar căminul de noapte, ca pe o familie mai mare și prietenoasă

Anunțuri
Categorii:opinii
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. 11/02/2015 la 5:13 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: